INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Concluziile preliminare în urma controlului dispus și efectuat la ISU Prahova, prezentate în cadrul declarației de presă susținută la sediul MAI, în data de 29.12.2023

„În ultimile zile, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a solicitat o serie de informații și a efectuat verificări la Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Prahova cu privire la activitatea de control de prevenire și de avizare/autorizare privind securitatea la incendiu la <<Ferma Dacilor>>. Unele aspecte au fost deja comunicate public și au fundamentat măsurile deja adoptate. Alte constatări preliminare pe care dorim să le aducem în atenție sunt:

• Vicierea actului de autoritate exercitat de ISU Prahova prin implicarea fără drept a comenzii inspectoratului în activitatea de control, în particular a prim-adjunctului inspectorului șef pe funcție la acel moment. Astfel, acesta a fost semnatarul fără drept a procesului verbal de control întocmit în luna iulie 2019 la <<Ferma Dacilor>>.

Facem precizarea că inspectoratele județene pentru situații de urgență sunt unități subordonate Inspectoratului General, cu personalitate juridică și exercită rolul de autoritate de stat la nivel județean prin inspecțiile de prevenire. Inspecțiile de prevenire sunt structuri specializate formate din inspectori de prevenire care sunt investiți cu exercițiul autorității publice și care asigură rolul de autoritate al instituției. Prim-adjunctul inspectorului șef nu a făcut și nu face parte din inspecția de prevenire, sens în care nu poate desfășura efectiv activități care reprezintă forme ale autorității de stat (avizare, autorizare, control, constatare/sancționare contravenții).

• Impunerea unei stări de temere și presiune asupra inspectorilor care se împotriveau stilului de conducere practicat în scopul realizării unor interese personale. Este un aspect constatat în urma discuțiilor purtate cu inspectorii de prevenire încă activi la acest moment în cadrul structurii de prevenire județene.

• Modificarea discreționară a planurilor individuale de control ale inspectorilor de prevenire și trimiterea acestora să controleze obiective după propriul interes.

• Reîntocmirea planurilor individuale de control, ulterior desfășurării activităților, astfel încât, în cazul controalelor ierarhice, acestea să corespundă cu activitățile efectiv desfășurate și documentele de control întocmite.

• Organizarea controlului la <<Ferma Dacilor>> prin încălcarea documentelor de planificare și neasigurarea pregătirii controlului conform Regulamentului privind activitatea de prevenire a situațiilor de urgență desfășurată de IGSU și inspectoratele pentru situații de urgență județene, aprobat prin OMAI nr. 89/2013. În fapt, prim-adjunctul inspectorului șef a sistat activitatea de control derulată de un inspector de prevenire la un alt obiectiv și a dispus participarea acestuia la efectuarea verificărilor la Ferma Dacilor, fără asigurarea pregătirii controlului conform Regulamentului precizat.

• Stabilirea unilaterală de către prim-adjunctul inspectorului șef a deficiențelor care au fost consemnate în Procesul-verbal de control și a sancțiunilor contravenționale. Așa cum s-a reținut, au fost aplicate doar avertismente.

• Neclarificarea, ulterior controlului, a aspectelor privind obligativitatea obținerii autorizației de securitate la incendiu, ceea ce atrăgea, potrivirt legii sancționarea pentru funcționarea construcției fără autorizație de securitate la incendiu.

• Neclarificarea incidenței prevederilor HGR nr. 915/2015, adică a îndeplinirii criteriilor pentru oprirea funcționării. Potrivit prevederilor art. 3, alin. (1), lit. g), în cazul în care nu sunt identificate data realizării documentației tehnice de autorizare a lucrărilor de construcții se dispune sancțiunea contravențională de oprire a funcționării. Stabilirea acestei situații se realizează prin comunicarea cu autoritățile competente în emiterea autorizațiilor de construire care sunt obligate, potrivit HGR, să pună la dispoziție documentele care au stat la baza emiterii autorizației. Astfel, nu s-au făcut demersuri către respectivele autorități pentru a stabili cu certitudine lipsa documetelor tehnice alte construcției și, ulterior, să se aplice sancțiunea de oprire a funcționării potrivit legii.

• Informarea eronată a IGSU cu privire la obiectiv. Datele solicitate de IGSU pentru comunicarea situației obiectivelor de turism din punct de vedere al autorizației de securitate la incendiu indicau că acest obiectiv nu făcea obiectul avizării/autorizării privind securitatea la incendiu și că nu era echipat cu sisteme de detecție/semnalizare la incediu, ambele informații dovedindu-se a fi eronate. Obiectivul în cauză necesită obținerea acestor documente administrative și trebuie să fie echipat cu sisteme de detecție și semnalizare.

• Nu s-au efectuat controale ulterioare nici pentru edificarea aspectelor rămase neclare, nici pentru determinarea intrării în legalitate, justificarea ISU Prahova fiind legată de apariția Pandemiei COVID 19 și, ulterior, a dosarului penal cu privire la acest obiectiv.

Având în vedere aspectele prezentate anterior și gravitatea acestora vom dispune următoarele măsuri:

• ​​Transmiterea raportului întocmit în urma verificărilor către organele de cercetare penală în completarea sesizării deja formulată de către DSU. Ne delimităm ferm de abordări care încalcă litera legii și vom dispune întodeauna măsuri care se impun atunci când îndeplinirea atribuțiilor de serviciu contravin dispozițiilor specifice.
• O altă măsură adoptată este împutenicirea pe funcția de șef inspecție prevenire la ISU Prahova a adjunctului șefului inspecției de la ISU Brașov, lt.col. Negru Bogdan.
• Totodată, pentru asigurarea continuității actului managerial la nivelul ISU Prahova, Inspectorul general al IGSU a dispus împuternicirea pe funcția de inspector șef a șefului Direcției Planificare Exerciții și Management Stări Excepționale din IGSU, colonel Zamfir Claudiu Florentin. Este o funcție de mare angajament, dar suntem convinși că experiența deținută  de colegul nostru, acumulată în cei peste 20 de ani de activitate va permite gestionarea optimă a activității unității, având în vedere particularitatea și complexitatea zonei de competență a acesteia.
• Reluarea demersurilor inițiate în prima parte a anului către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru modificarea normelor de clasificare a structurilor de primire turistică în sensul reincluderii autorizației de securitate la incendiu ca document obligatoriu pentru obținerea respectivului certificat. Până în anul 2011, potrivit normelor în vigoare la acea perioadă, obținerea certificatului de clasificare turistică avea la bază și autorizația de securitate la incendiu. După ce de la nivelul autorității publice centrale de specialitate ni s-a solicitat în anul 2010 și nu am fost de acord cu excluderea anumitor tipuri de structuri turistice de la obligația de obținere a autorizației de securitate la incendiu, în anul 2011 normele de clasificare au fost modificate de autoritatea de resort prin exluderea acestui act de autoritate din lista de documente necesare. Considerăm această situație ca fiind total necorespunzătoare, condițiile de confort a unei structuri turistice neputând fi disociate, în opinia noastră, de condițiile de siguranță.
• Sesizarea Inspectoratului de Stat în Construcții cu privire la legalitatea emiterii de către autoritatea locală a certificatului de edificare.

În anul 2020 s-a obținut din partea autorității locale certificatul de atestare a edificării care reprezintă o formă de intrare în legalitate, prevăzută de legislația recent modificată, în cazul construcțiilor pentru care execuţia lucrărilor s-a realizat fără autorizaţie de construire. Modul în care a fost emis certificatul de edificare pentru intrarea în legalitate a construcției ridică semne de întrebare din partea instituției noastre. Conform art. 37, alin. (6) din Legea nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții ,certificatul de atestare privind edificarea construcţiei este emis în baza unei expertize tehnice cu privire la respectarea cerinţelor fundamentale privind calitatea în construcţii. Din informațiile noastre, emiterea certificatului de atestare privind edificarea construcţiei în cazul <<Ferma Dacilor>> a avut la bază o expertiză tehnică doar pe cerința de rezistență mecanică și stabilitate, nu și pe celelalte cerințe de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, inclusiv, cea privind securitatea la incendiu.

Mai mult, tot Legea nr. 50 din 1991 stabilește că, în situaţia în care în expertiza tehnică se constată neîndeplinirea tuturor cerinţelor fundamentale, nu se eliberează certificatul de atestare privind edificarea construcţiei.

Pe de altă parte, activitatea de avizare/autorizare privind securitatea la incendiu a instituției noastre are la bază un proces legal și coerent în proiectarea și realizarea construcțiilor.

Astfel, avizele de securitate la incendiu se emit atunci când sunt solicitate prin certificatul de urbanism în vedere obținerii autorizației de construire, pe baza unei documentații tehnice, parte a proiectului tehnic, în care sunt cuprinse măsurile de securitate la incendiu.

Autorizația de securitate la incendiu certifică implementarea măsurilor de securitate la incendiu după ce ele au fost puse în operă și înainte de punerea în funcțiune a construcției.

Obligațiile de obținere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu revin investitorilor și beneficiarilor investiției.

Acest proces legal nu a fost respectat și considerăm că prin emiterea certificatului de atestare a edificării s-a indus falsa impresie de legalitate a construcției.

Pe de altă parte, prevenirea unor situații de urgență este, de asemenea, tributară unui fond construit învechit, nemodernizat, mai ales în zona publică și mă refer la școli, la spitale, fond construit vulnerabil la riscuri, atât la cutremur, cât și la incendiu. Este o stare de fapt cu care ISU se confruntă și în ceea ce privește gestionarea evenimentelor produse și activitatea preventivă. O îmbunătățire în acest sens și o creștere a siguranței în utilizarea construcțiilor se realizează în timp, existând programe de investiții în implementare pentru reabilitarea, modernizarea sau înlocuirea acestor construcții.

• Identificare măsurilor pentru modificarea legislației în sensul responsabilizării factorilor care au în administrare construcții și amenajări cu privire la importanța respectării permanente a tuturor măsurilor de siguranță și exploatarea construcțiilor așa cum au fost ele proiectate, edificate și cum au fost certificate de ISU prin autorizația de securitate la incendiu.

Potrivit Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, această activitate este una cu caracter permanent. Caracterul permanent nu poate fi asigurat altfel decât prin respectarea strictă și permanentă la nivelul construcțiilor, așa cum Legea cere, a măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul exploatării.

Activitatea de control derulată de instituția noastră nu poate avea întodeauna rezultate favorabile fără contribuția directă a factorilor responsabili, inclusiv a cetățenilor, pentru asigurarea unui climat de siguranță.

• Finalizarea, împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului a unor noi norme privind securitatea la incendiu.

După un demers mai îndelungat, împreună cu MDLPA am ajuns la o formă finală a acestor norme, care în luna ianuarie vor fi supuse avizării în cadrul unui comitet tehnic constituit la nivelul MDPLA.

Noile norme sunt de natură a răspunde cerințelor actuale de securitate la incendiu și prevăd, totodată, măsuri specifice fondului constructiv existent pentru îmbunătățirea condițiilor de siguranță.

• Reluarea demersurilor pentru reorganizarea instituțională care să vizeze și structurile de prevenire, demers care a mai fost inițiat anterior și nefinalizat.

Așteptările crescânde ale societății civile, creșterea numărului obiectivelor construite și dezvoltarea considerabilă a mediului de afaceri reclamă deținerea resurselor umane necesare acoperirii nevoilor instituționale. Dacă, în anul 2016, la nivel național, activitatea preventivă era desfășurată de 1.047 inspectori de prevenire, la acest moment numărul acestora s-a redus aproape la jumătate.

Cu capacitatea instituțională menționată, în anul 2023, la nivel național, au fost efectuate peste 40.000 de controale de prevenire și au fost aplicate amenzi în cuantum de peste 123 milioane lei. De asemenea, au fost soluționate peste 35.000 de solicitări de avize și autorizații de securitate la incendiu și protecție civilă (cu peste 7.000 mai multe solicitări față de anul 2022).

Punctual, la nivelul ISU Prahova în anul 2016 activau 25 inspectori de prevenire, iar actualmente organigrama prevede 16 posturi (6 pentru activitatea de avizare-autorizare și 10 pentru control și activități preventive). Din cele 10 posturi pentru control și activități preventive, doar 6 sunt ocupate.

Chiar și așa, activitatea derulată de colegii noștri a acoperit problematica zonei de competență care însumează peste 30.000 de operatori economici activi, dintre care 1.057 pensiuni clasificate de către Ministerul Turismului, la care se adaugă peste 1000 unități de turism neclasificate, aflate în curs de inventariere, la solicitarea prefectului județului.

Controlul de prevenire și avizarea-autorizarea sunt doar două forme alte exercitării rolului de autoritate de stat, la care se adaugă, cu aceleași resurse, activitatea de supraveghere a pieței mijloacelor tehnice cu rol în securitatea la incendiu, auditul persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități în domeniul apărării împotriva incendiilor, inclusiv activitățile de îndrumare și control a serviciilor volutare și private pentru situații de urgență, asistența tehnică de specialitate, soluționarea petițiilor, educarea și informarea preventivă a populației.

• Analizarea măsurilor pentru asigurarea atractivității și continuității pe posturile din acestă sferă de activitate având în vedere următoarele criterii:

- răspunderea individuală în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

- expunerea la riscul de corupție;

- necesitatea unui nivel de expertiză ridicat care să permită un dialog cu specialiști în domeniul construcțiilor;

- complexitatea și particularitățile domeniului determinate de legislația vastă și reglementările tehnice din domeniul construcțiilor;

- așteptările crescute din partea societății civile și dezvoltarea insuficientă a comportamentului preventiv în rândul comunității.”